Femei vs Barbati

Dacă v-ați întrebat vreodată de ce ne este greu să-i înțelegem pe bărbați și de ce ei au renunțat să mai afle ce își doresc femeile vă ofer cel mai simplu răspuns: suntem diferiţi. Gândim diferit, avem aşteptări şi temeri diferite, reacţionăm diferit, iubim diferit.

Femeile au o inteligenţă intuitivă având o mai mare capacitate de analizare a emoțiilor, de a-i ințelege pe ceilalți și a se adapta situațiilor, iar bărbaţii se nasc cu o inteligenţă conceptuală, îndreptată spre elemente concrete. Ei sunt mai pragmatici, iar ele se bazează mai mult pe sentimente şi emotivitate. Bărbaţii nu îşi verbalizează emoţiile. În momentul încetării unei discuţii bărbatul va considera conflictul încheiat, în schimb pentru femeie el continuă, amplificându-se uneori datorită conexiunilor pe care le realizează faţă de alte situaţii şi momente conflictuale. Şi chiar dacă el răsuflă uşurat şi adoarme liniştit „pftiu bine că am scăpat şi de data asta”, ea se va întoarce la subiect şi mâine şi în alte zile dacă va considera că mai sunt lucruri de spus. 

Femeile se simt „împlinite” prin relaţiile afective pe care le stabilesc cu ceilalţi. Ele dezvoltă o dependenţă afectivă şi simt în permanență nevoia de a fi plăcute şi apreciate. De aceea vor căuta mereu să se simtă tinere, frumoase şi atractive, iar gelozia partenerului va confirma toate acestea. Evident, asta nu înseamnă o aprecierea a crizelor aprige de gelozie. Pentru femei dragostea fizică va fi aproape întotdeauna legată de sentimente, iar împlinirea de existenţa unui cămin conjugal.

În schimb bărbaţii traduc „împlinirea” prin independenţă. Emotivitatea se regăseşte diferit  iar afectivitatea este mai puţin profundă. Relaţiile sexuale devin o expresie a virilităţii, a capacităţii de a seduce şi cuceri. Pentru el refuzul femeii va însemna întotdeauna mai mult decât „nu am chef, sunt obosită”.

Cariera şi familia sunt percepute diferit. Femeia se desăvârşeşte prin familie fiind nevoită uneori să renunţe la viaţa profesională, iar bărbatul juxtapune cele două roluri, afirmându-se în principal prin profesie. Pentru ei casa devine un loc de relaxare, de linişte după o zi obositoare, pentru ele de multe ori căminul devine un alt loc de muncă. Astfel pentru femeie relaxarea va implica părăsirea locului conjugal la prieteni, rude, în oraş, iar el nu va înţelege de ce nu pot sta acasă liniștiți.

Femeile se tem de singurătate, au nevoie de un loc în care să îşi reverse afecţiunea, iar bărbaţii se tem de a nu pierde puterea (simbol al masculinităţii lor) motiv pentru care nu îşi expun sentimentele.

Bineințeles că aceste detalii nu sunt universal valabile, la anumite persoane procesul maturizării şi evoluţiei produce unele mutaţii, dar per ansamblu aceste elemente nu lipsesc din caracteristicile naturii feminine şi respectiv masculine.